Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Iulie 2009

In Moldova au iesit iara comunistii. Stiti. Au votat morti, au omorat anti-comunisti, au votat cu un singur buletin de jdemmi de ori, da-i ok, au iesit comunistii, restul e durere.

In alta ordine de idei, sa va spun: pe undeva pe la Universitate exista cel mai ieftin si mai misto anticariat evah. Si de acolo mi-am luat comicsuri nou-noute, ifetin-ieftinute. Si din sirul „bucuriile zilelor de vara”, am gatit. Mi-am gatit, ca sa ne intelegem. Pentru ca familia mea, s-a gandit ea, asa, de una singura, ca pe mine m-ar incanta supa la plic, a zis sa ma fericeasca cu vreo doua cutii din dansa. Boon. Eu nu plac supa, urasc ciorba, dar supa crema parca e ok. Si am urmat eu indicatiile de pe plic, pentru ca au trecut cel putin 10 ani de cand am incropit in bucatarie astfel de activitati ce tin de talentele culinare si i-am dat de capat minunii. Arata bine, puţea intr-un mare fel, dar unul agreabil si-am zis s-o mananc, daca tot exista. Oribila, frate, oribila!! E sarata! E mega-sarata!! Ce dracu’ fac cu inca doua pachete fara un plic?! Oh, well, nici macar lu’ Bruno nu i-a placut. Acum supa este in alte lumi, unele mai bune, ce poate or sa o aprecieze. In lumile de dincolo de apa trasa la W.C.

Image0022Image0026Image0027

Read Full Post »

Am fost in parcul Tineretului, eu tineret fiind, sa-mi scrantesc degetele cu alti tineri. Pentru ca asa stiu eu sa ma joc cu mingea, scrantindu-mi degete. Si cum pocneam basica de la unii la altii si admiram fulgerele de pe cerul far’ de soare, a inceput sa ploua. Stiti voi ploile de vara? Bun. Stiti ca e vara? Bun. Stiti ploile torentiale? Bun. Stiti cand sunt ele? Va zic eu: cand sunt eu in parc si-mi scrantesc degetele cu basica. Alea de vara nu stiu cand sunt. Si pentru ca doar la statui ne puteam etala talentele de voleibalisti si nu in statia RATB, ei bine d-aia am fost fleasca dinainte sa cobor dealul. Pana la statie am fost, poetic vorbind, una cu ploaia. Dar ghici ce! Casa de copii nu-i in statie. Si cand am ajuns la Bruno, m-am descaltat frumos de la usa, mi-am suflecat carourile, mi-am facut aparitia in dulcea casa si m-am avantat cu incredere in dus. In cada. In vana. In baie. In chestia aia de, eu cel putin, ma spal, altii stiu ca se si pisa. Nu in a mea, insa. Sper macar, altfel, daca aud contrariul, dracu’ mi mai foloseste baia! Asa. Si-ntimp ce ma sapuneam ma gandeam cu patos de ce anume ma spal. Si da, asa e, ma spalam cu apa, de apa. Fascinant, nu alta. Cert e ca nici macar cand fac baie/dus/whatever nu sunt asa fleasca ca de la ploaia asta [„caca”,da, corect]. Asta pentru ca cand [„caca” iar, da, corect] fac baie/dus/whatever n-am haine pe mine. Ce chestie! Si m-am prins cu ocazia asta de ce nu ne spalam imbracati: senzatia de „ud” este mai acerba.

Read Full Post »