Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘spalat cu apa de apa’

Am fost in parcul Tineretului, eu tineret fiind, sa-mi scrantesc degetele cu alti tineri. Pentru ca asa stiu eu sa ma joc cu mingea, scrantindu-mi degete. Si cum pocneam basica de la unii la altii si admiram fulgerele de pe cerul far’ de soare, a inceput sa ploua. Stiti voi ploile de vara? Bun. Stiti ca e vara? Bun. Stiti ploile torentiale? Bun. Stiti cand sunt ele? Va zic eu: cand sunt eu in parc si-mi scrantesc degetele cu basica. Alea de vara nu stiu cand sunt. Si pentru ca doar la statui ne puteam etala talentele de voleibalisti si nu in statia RATB, ei bine d-aia am fost fleasca dinainte sa cobor dealul. Pana la statie am fost, poetic vorbind, una cu ploaia. Dar ghici ce! Casa de copii nu-i in statie. Si cand am ajuns la Bruno, m-am descaltat frumos de la usa, mi-am suflecat carourile, mi-am facut aparitia in dulcea casa si m-am avantat cu incredere in dus. In cada. In vana. In baie. In chestia aia de, eu cel putin, ma spal, altii stiu ca se si pisa. Nu in a mea, insa. Sper macar, altfel, daca aud contrariul, dracu’ mi mai foloseste baia! Asa. Si-ntimp ce ma sapuneam ma gandeam cu patos de ce anume ma spal. Si da, asa e, ma spalam cu apa, de apa. Fascinant, nu alta. Cert e ca nici macar cand fac baie/dus/whatever nu sunt asa fleasca ca de la ploaia asta [„caca”,da, corect]. Asta pentru ca cand [„caca” iar, da, corect] fac baie/dus/whatever n-am haine pe mine. Ce chestie! Si m-am prins cu ocazia asta de ce nu ne spalam imbracati: senzatia de „ud” este mai acerba.

Reclame

Read Full Post »